ISTORIE : Cade mitul Bulgariei neromanesti !

     Controversele intre istoricii din Bulgaria si Romania pe tema taratului vlaho-bulgar se incheie odata cu aceasta noua descoperire pe care am facut-o , si pe care o supun azi atentiei dumneavoastra. 

      Daca azi , in istorie perioada Asanestilor se numeste statul (taratul) vlaho-bulgar si de unde avem surse clare despre conducerea romaneasca prin origine a fratilor Asan, este cazul sa lamurim si de ce se numea acest stat feudal Vlaho-bulgar , pentru ca acesta cuprindea din punct de vedere teritorial o parte din ceea ce se numea imperiul bulgarilor de dupa anii 800-cei veniti de pe Volga .

      Ne uitam pe hartile vremii si vedem ca acest stat se marginea la sud cu statul de Constantinopol , la vest cu Epirul , Bosnia, la  nord -vest cu Transilvania comitelui Ioachim, cel care a adunat o armata pentru Borila si a ajuns la Vidin (oare asa zisii si pretinsi regi maghiari permiteau ca cineva sa adune armata de pe feuda lor?) dar si o Ungarie Vasala, iar in nord-est feuda lui Ploscanea , numita de rusi feuda Volohiei ce se intindea de la actuala Bucovina pana la Bug . 

      Si pentru ca statul era condus de romani, era normal sa se numeasca  tarat vlaho-bulgar.

      Si asta nu e tot! Avem la o suta de ani distanta pe tatal lui Mircea cel Batran , adica pe Radu I(1377-1383) care era numit in cronicile venetiene drept principe al Bulgariei , adica se puncta in acea epoca foarte bine asupra caracterului romanesc al Bulgariei . Ne pare rau pentru etnicii slavi din actualul stat ce poarta numele de Bulgaria , dar administratia Bulgariei romanesti avea mai multe feude printre care cea de la Vidin , cea de la Tarnava , a Dobrogei cu renumita capitala de la Vicina (Isaccea ), iar in nordul Dunarii era Oltenia si Muntenia , ca sa nu  mai pomenim ca in Transilvania,  Tarnava Mica si Tarnava Mare isi trag numele tot de la Tarnava  din sudul Dunarii , fapt ce arata legaturile militare si de vasalitate ale epocii. 

     Este de remarcat ca dupa Ploscanea din Valahia brodnicilor (Transnistria ) il regasim aici pe Basarab dupa  anii 1300, iar marturie la acest lucru stau cronicile genoveze (stim ca acestia aveau port in Crimeea bizantina ) , si care il pomenesc pe Basarab ca pe un tzar care controla fluviul  Dunarii  si care stapanea Podolia, adica acel teritoriu dintre Nistru si Bug . (Dupa mai bine de 100 de ani si Mircea cel Batran se intitula stapanitor pe ambele maluri ale Dunarii si al Terrei seurinilor (Banat) si al Bug-eacului, teritoriu ce si-a luat numele de la Bug). 

     In aceeasi perioada il gasim pe Radu Negru de Fagaras in Campulung (1310) .

    Acelasi nume de principe  Radu il regasim in 1326 pe Istria Croatiei si in 1328 in Oradea.

     Iata cum prezenta feudelor romanesti se imbina si se leaga intr-un continuu de spatiu si timp pe plaiurile noastre .